Mai multă flexibilitate pentru politica de prețuri

Compania de Consultanţă
pentru Investiţii şi Dezvoltare
www.ccid.ro

Telefon: (+4) 0741 18 75 12
Fax: (+4) 0349 814 119
Email: contact @ ccid.ro

BUCUREŞTI, Sector 4,
Str. Nicolae HARALAMBIE, nr. 39

Pentru proiectele de investiție care beneficiază de co-finanțare din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile există o serie de avantaje care iau naștere din diferența de efort financiar pe care beneficiarul o depune pentru realizarea investiției și care influențează major prețul final al produselor, serviciilor sau lucrărilor. În continuare vom prezenta comparativ condițiile de realizare ale unei investiții clasice și condițiile de realizare a unei investiții care beneficiază de co-finanțare din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile, trecând în revistă fiecare dintre elementele care compun prețul.

Profitul
În cazul unei investiții clasice realizată din fonduri propri sau dintr-un împrumut pe termen lung, se urmărește maximizarea productivității activității prin achiziția de echipamente și/sau utilaje moderne care să permită reducerea costurilor sau diversificarea paletei de produse, servicii sau lucrări care se pot executa. În acest context profitul este ținut la limita minimă pentru a putea menține competitivitatea prețului. O investiție care beneficiază de co-finanțare din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile se poate baza pe un profit mai generos și/sau pe mai mult spațiu de negociere a prețului deoarece, în aceleași condiții de eficiență parte din costurile investiției sunt acoperite din fonduri nerambursabile. Astfel, efortul necesar pentru realizarea investiției este diminuat semnificativ lăsând loc de creștere celorlalte componente care alcătuiesc prețul și în special profitului.

Costurile cu materia primă, utilitățile și/sau transportul
În ambele situații, indiferent de sursa de finanțare din care se realizează investiția, costurile cu materia primă, cu utilitățile și cu transportul ar trebui să înregistreze același tred. Astfel, dacă investiția este una prin care se diversifică paleta de produse, servicii sau lucrări pe care organizația le poate executa, costurile cu materia primă, cu utilitățile și cu transportul ar putea să crească. Pe de altă parte, dacă se achiziționează echipamente și/sau utilaje noi care vin să înlocuiască echipamente și/sau utilaje uzate moral, costurile cu materia primă, cu utilitățile sau cu transportul ar trebui să scadă sau, în cel mai rău caz, să rămână constante.

Salarii, cheltuieli de promovare și cheltuieli indirecte
Investițiile de obicei ridică nivelul de automatizare a organizațiilor și duc la scăderi de personal, dar care nu se traduc întotdeauna în scăderi ale costurilor salariale deoarece pot solicita un grad de calificare mai ridicat al forței de muncă și implicit un cost mai ridicat. Din această cauză organizațiile care realizează investiții din fonduri propri sau din împrumuturi sunt nevoite să mențină pe cât posibil constante cheltuielile cu salariile dacă nu este posibil să le scadă. În egală măsură cheltuielile de marketing și promovare, cât și celelalte cheltuieli indirecte trebuiesc menținute constante sau pe cât posibil diminuate. Așa cum am arătat mai sus, efortul necesar pentru realizarea investiției este diminuat semnificativ atunci când organizația beneficiază de co-finanțare din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile. Presiunea privind reducerea costurilor salariale, a costurilor de marketing și promovare și a costurilor indirecte nu mai este atât de mare, iar organizația poate utiliza această relaxare în folosul său. Spre exewmplu (1) un număr mai mare de salariați la nivel operațional pentru organizațiile dependente de forța de muncă poate reprezenta o capacitate de producție mai mare. Pentru alte organizații investiția se poate traduce într-un număr mai mic de salariați la nivel operațional și un număr mai mare de salariați pentru departamentele de vânzări. (2) Relaxarea poate fi utilizată pentru pachete salariale mai atractive care, pe lângă o mai bună motivare a angajaților, poate genera o migrație a forței de muncă în defavoarea concurenței. (3) Nu în ultimul rând relaxarea poate fi utilizată pentru creșterea bugetului de marketing și promovare și implicit pentru susținerea unei creșteri a cheltuielilor indirecte.

Credite bancare necesare realizării investiției
Atunci când nu au fonduri proprii pentru realizarea investițiilor organizațiile apelează la credite al căror cost se regăsește în prețul de vânzare al produselor, serviciilor sau lucrărilor. O investiție fără co-finanțare din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile are nevoie de un credit bancar pe termen lung, care are o pondere semnificativă în prețul final. Dacă nu există lichidități suficiente (vezi Ciclul financiar al proiectelor co-finanțate din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile) sunt necesare diverse soluții financiare pe termen scurt inclusiv pentru investițiile care beneficiază de ajutor de stat sau de subvenții. Cu toate acestea, având în vedere perioadele scurte de contractare, ponderea acestor credite în prețul final este minimă sau nesemnificativă.

Tabelul următor prezintă o listă cu posibilele soluții financiare bancare care pot fi accesate pe termen scurt pentru asigurarea lichidităților necesare implementării proiectelor co-finanțate din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile.

În egală măsură pentru asigurarea lichidităților necesare implementării proiectelor organizațiile pot apela la împrumuturi de la acționari sau la emisiuni de obligațiuni în cazul societăților comerciale mari.

Amortizarea echipamentelor și/sau a utilajelor de producție
Puteți să achiziționați echipamente și/sau utilaje noi la 50% din prețul lor?
Noi spunem ca achiziția se poate realiza inclusiv la 15% din preț.

O întreprindere din categoria întreprinderilor mari, care beneficiază de co-finanțare din fonduri europene structurele și/sau de coeziune sau din alte fonduri nerambursabile realizează o investiție cel mai porbabil la 50% din prețul ei, preț pe care ar trebui să îl suporte în integralitatea sa dacă investiția s-ar realiza exclusiv din fonduri propri și/sau din împrumuturi. În funcție de mărimea organizației și de tipul investiției fondurile nerambursabile pot acoperi de la 40-50% din valoarea investiției pentru întreprinderi mari, până la 85-100% din valoarea investiției pentru micro-întreprinderi. Identificarea sursei de și a condițiilor de co-finanțare se realizează în etapa de identificare a proiectului pentru a se stabili dacă investiția are la bază o idee fezabilă sau nu.

Costul invetiției este unul dintre cele mai importante elemente care influențează prețul produselor, serviciilor și/sau a lucrărilor pe care o companie le execută. Deși prețul investiției este identic, fie că aceasta se realizează din fonduri proprii, fie beneficiază de ajutoare de stat sau subvenții, în condițiile în care, spre exemplu, costul investiției este de doar 50% din prețul ei, aceasta se va reflecta în prețul produselor, serviciilor și/sau lucrărilor executate de organizație tot în proporție de 50% din valoarea amortizării ei.

Concluzii
Așa cum am văzut mai sus amortizarea investiției și costurile creditelor necesare pentru realizarea investiției sunt elemente cheie care duc la diminuarea prețului în cazul investițiilor co-finanțare din fonduri europene structurele și/sau de coeziune. În paralel potențialul de creștere al salariilor, a cheltuielilor de marketing și promovare și implicit a cheltuielilor indirecte poate permite unei organizații să atragă personal calificat și să câștige o poziție dominantă în piață. Un risc major totuși, îl poate reprezenta îndepărtarea atenției de la nevoia continuă de eficientizare a costurilor cu materia primă, cu utilitățile și/sau transportul, a căror creștere ar putea să reducă productivitatea organizației și să anuleze efectele pozitive ale ajutorului de stat sau ale subvenției. În final, în condițiile unei abordări strategice a pieței și a unei politici coerente de prețuri potențialul pe care organizația îl câștigă în ceea ce privește marjele de profit poate avea un rol definitoriu în stabilirea prețului de referință pe o anumită piață.

Referințe